Полная версия стихов АсадоваКак мно

Полная версия стихов Асадова

Как много тех, с кем можно лечь в постель,
Как мало тех, с кем хочется проснуться…
И утром, расставаясь улыбнуться,
И помахать рукой, и улыбнуться,
И целый день, волнуясь, ждать вестей.

Как много тех, с кем можно просто жить,
Пить утром кофе, говорить и спорить…
С кем можно ездить отдыхать на море,
И, как положено – и в радости, и в горе
Быть рядом… Но при этом не любить…

Как мало тех, с кем хочется мечтать!
Смотреть, как облака роятся в небе,
Писать слова любви на первом снеге,
И думать лишь об этом человеке…
И счастья большего не знать и не желать.

Как мало тех, с кем можно помолчать,
Кто понимает с полуслова, с полувзгляда,
Кому не жалко год за годом отдавать,
И за кого ты сможешь, как награду,
Любую боль, любую казнь принять…

Вот так и вьётся эта канитель -
Легко встречаются, без боли расстаются…
Все потому, что много тех, с кем можно лечь в постель.
Все потому, что мало тех, с кем хочется проснуться.

Как много тех, с кем можно лечь в постель…
Как мало тех, с кем хочется проснуться…
И жизнь плетёт нас, словно канитель…
Сдвигая, будто при гадании на блюдце.

Мы мечемся: – работа… быт… дела…
Кто хочет слышать - всё же должен слушать…
А на бегу - заметишь лишь тела…
Остановитесь… чтоб увидеть душу.

Мы выбираем сердцем – по уму…
Порой боимся на улыбку - улыбнуться,
Но душу открываем лишь тому,
С которым и захочется проснуться.

Как много тех, с кем можно говорить.
Как мало тех, с кем трепетно молчание.
Когда надежды тоненькая нить
Меж нами, как простое понимание.

Как много тех, с кем можно горевать,
Вопросами подогревать сомнения.
Как мало тех, с кем можно узнавать
Себя, как нашей жизни отражение.

Как много тех, с кем лучше бы молчать,
Кому не проболтаться бы в печали.
Как мало тех, кому мы доверять
Могли бы то, что от себя скрывали.

С кем силы мы душевные найдем,
Кому душой и сердцем слепо верим.
Кого мы непременно позовем,
Когда беда откроет наши двери.

Как мало их, с кем можно – не мудря.
С кем мы печаль и радость пригубили.
Возможно, только им благодаря
Мы этот мир изменчивый любили.

Результаты (румынский) 1:

Versiunea completa: poeziiCât de mulţi dintre cei cu care puteţi merge la culcare,Cât de puţin cei care doresc să te trezeşti.Şi dimineaţa, despărţire zâmbetŞi val mâna şi zâmbet,Şi toată ziua, excitat, de aşteptare pentru ştiri.Cât de mulţi dintre cei cu care puteţi doar trăiescBea cafeaua dimineata, vorbi şi argumenta.Cu care va puteti plimba restul pe mare,Şi, aşa cum ar trebui să fie- şi în bucurie şi de durereFi aproape... Dar nu dragoste.Cât de puţin cei care doresc să viseze!Ai grija ca norii roiesc în cer,Scrie cuvântul iubire pe prima zapada,Şi să cred că doar despre această persoană...Şi fericire mai mult nu ştiu şi nu doresc pentru.Cum putini sunt cei care tăcea,Cine intelege perfect, cu o privire,Cine nu minte pentru a da an după an,Și pentru cine va fi capabil, ca o recompensă,Orice durere, orice penalizare pentru a lua.Mills atât acest tiradă-Uşor să apară fără parte durerea...Asta este pentru că mulţi dintre cei cu care puteţi merge la culcare.Asta este pentru că puţini dintre cei cu care vreau să te trezeşti.Cât de mulţi dintre cei cu care puteţi merge la culcare.Cât de puţin cei care doresc să te trezeşti.Si viata pletët noi, cum ar fi GIMP.Deplasare, deşi atunci când se face prognostications pe o farfurie.Am mečemsâ:-locul de muncă... Gen... cazul...Cine vrea să aud-toate trebuie să asculte...În timp ce pe termen-captura doar corpul.opreşte-te... pentru a vedea sufletul.Putem alege inima-pe mintea.Uneori ne este frică să zâmbet-zâmbetDar sufletul deschis numaiCu asta şi vreau să te trezeşti.Cât de mulţi dintre cei cu care poti vorbi.Cât de puţin cei care cu respect tăcut.Când speranţa este firul subtireÎntre noi, ca o simplă înţelegere.Cât de mulţi dintre cei cu care vă pot plânge,Cald până întrebări de îndoială.Cât de puţini sunt cei cu care puteţi aflaEl însuşi ca viata noastra.Cât de mulţi dintre cei cu care este mai bine să rămână tăcutCine ar da de gol în tristeţe.Cât de puţin acele avem încrederePoate că au fost ascuns din tine.Cu cine vom găsi forţelor spiritualeInima şi sufletul care cred orbeşte.Cine ne va chema,Când a deschis uşile noastre.Cât de puţin ei cu cine ai mudrea, nu pot.Cu cine ne durerea şi bucurie prigubili.Poate că doar vă mulţumim pentru a leAvem această lume de schimbătoare iubit.

Результаты (румынский) 2:

Versiunea completă a poeziei Asadov Cât de mulți dintre cei cu care poti sa te duci la culcare, cât de puțin cei care vor sa se ​​trezeasca ... Iar dimineata, despărțire zâmbet, și ondulat și a zâmbit, și toată ziua, îngrijorătoare, de așteptare pentru știri. Câți din cei cu care poți trăi doar, bea cafea dimineața, vorbind și argumentând ... Cine poate merge la odihnă la mare, și, cum era de așteptat - și în bucurie și în tristețe fii acolo ... Dar nu este iubire ... Cât de puțin cei care doresc vis! Uita-te ca nori de roire pe cer, pentru a scrie cuvântul dragoste la prima zăpadă, și cred că doar despre omul ... și fericirea mai mult nu știe și nu doresc. Cât de puțini dintre cei cu care poate fi tăcut, care înțelege perfect, poluvzglyada, Cine nu se simte rău pentru an după an, pentru a da, și pentru care va fi capabil, ca o recompensă, orice durere, orice sancțiune pentru a lua ... Aici și vânturi acest tiradă - este ușor să se întâlnească, fără durere de a părăsi ... Acest lucru se datorează faptului că mulți dintre cei cu care poti sa te duci la pat. Totul din cauza câțiva dintre cei cu care vrei sa te trezesti. Cât de mulți dintre cei cu care poti sa te duci la culcare ... Cât de puțin cei care doresc sa ma trezesc ... Și viața ne țese ca GIMP ... Trecerea, în cazul în care la ghicitul pe o farfurie. Noi graba: - lucru ... viata ... caz ... Cine vrea să audă - încă mai trebuie să asculte ... Și pe termen - nota doar corpul ... Stai ... pentru a vedea sufletul. Am ales inima - a minții ... Uneori ne este teamă să zâmbească - un zâmbet, dar sufletul deschis numai pentru cei cu care vrei sa te trezesti. Cât de mulți dintre cei cu care poți vorbi. Cât de puțin cei care îndrăgit tăcerea. Când speranța unui fir subțire între noi, ca o înțelegere simplă. Câți dintre cei cu care vă puteți întristați, întrebări de îndoială cald . Cât de puțini dintre cei cu care vă puteți recunoaște pe sine ca reflecția noastră viață. Câți dintre cei cu care ar fi mai bine să tacă, Cine nu flecări cu presa. Ca câteva dintre cele avem încredere ar putea ca de la el să se ascundă. Cu cineva ne forțează descoperire spirituală, la inima si sufletul orbește cred. Cine ne cu siguranță va invita, atunci când necaz se va deschide ușile noastre. Ca câteva dintre ele, cu care vă puteți -. nu înțelept cu care am tristețe și SIP bucurie. Poate doar datorită lor la Noi, Lume agitat iubit.

Результаты (румынский) 3:

nu versiunea integrală a асадова

câţi dintre cei cu care nu te poţi întinde în pat, "cât de puţin pe cei care doresc să te trezeşti dimineaţa

, despărţirea zâmbeşte şi val şi zâmbiţi. Şi toată ziua, îngrijorat, aşteptând veşti.

câţi oameni pot fi doar să beau cafea, nu, vorbim şi să ne certăm... "care pot fi utilizate pentru a merge la mare," și adecvat - şi la bine şi la rău, fii aproape... dar nu o iubesti...

cât de puţin vor oamenii să viseze.- priveşte norii de urs în rai, "scrie cuvinte de dragoste la prima zăpadă," şi se gândesc doar la acest om... "şi fericire mai multe nu ştiu şi nu vreau să.

cum oricine poate spune," care înţelege complet.cu полувзгляда: cine, an după an, nu şi pentru care poţi face ca o recompensă, nu orice durere, orice pedeapsă...

ca furi acest lucru - nu apărea cu ușurință fără durere. nu pentru că o mulţime de oamenicu cine pot să mă întind în pat. nu din cauza câtorva oameni ca să te trezeşti.

câţi dintre cei cu care nu te poţi întinde în pat... "cât de puţin pe cei care doresc să se trezească..." iar viaţa ne spune ca un lucru... nu сдвигая,dacă semnele de pe farfurie.

o codare: este datoria...... lucruri... "cine vrea să audă. - ar trebui să asculţi..." şi să observi doar corpul... nu mai vezi sufletul. "" am ales inima... "uneori mi - e frică să zâmbesc, să zâmbeşti,. dar sufletul deschis doar unul. asta şi vreau să te trezeşti.

câţi dintre cei cu care poţi vorbi. cât de puţin pe cei care ţin tăcut. când fir de aţă

ca între noica o simpla înţelegere.

cât de mult poate plânge: aspecte - mă îndoiesc. "cât de puţin, oricine poate învăţa: ca viaţa noastră reflectă.

câte care ar prefera să păstrez tăcerea.nu lăsa niciodată pe nimeni în necaz. "cât de puţin cei care avem încredere v - ar putea ce ascunzi.

ce forţă ar gasi sufletul şi inima," care orbeşte crede ce vom spune.

când ne deschidem uşile.

cât de mică, omul nu este spus. "ce am tristeţea şi bucuria пригубили.

s - ar putea să numai prin lumea asta nu e iubire.